Advertisements

De ce este Bucureștiul altfel

Am răsfoit doar „lucrarea” lui Boia cu România altfel pentru că nu-mi plac generalitățile, dar trebuie să admit chiar și așa că titlul este unul reușit – gazetăresc, gen De ce mănâncă românii slănină? șamd. Mesajul cărții este evident din titlu, așa că e ca și cum ai vedea un film după spoiler. Acolo încă se mai justifică, pentru că ai putea fi curios cum a făcut-o regizorul, chiar dacă știi subiectul, dar la o carte, câtă curiozitate îți poate stârni formularea unui mesaj? Problema unui mesaj de acest tip este dacă stabilește o diferenţă de natură sau una de grad – deși mă tem că este vorba de prima variantă, și acesta este motivul de fond (dincolo de cel de gust, amintit) pentru care nu m-a interesat cartea lui Boia.

Autorul vrea să șocheze, să scuture puținul public cititor rămas pe baricade, avertizându-l că suntem esențialmente altfel, și nu mai este cale de a fi cumva, ontologic vorbind. În acest „altfel” constatat de Boia (oarecum din afară) se întrevede însă doar un verdict – și atunci care este motivația ridicării problemei? Dacă este vorba de simpla satisfacție de a semnala PRIMUL un neajuns al nostru ca nație, se putea mulțumi cu un articol la ziar. De unde se vede cât de jos a ajuns presa online, preluând mesaje de pe bloguri/facebookuri și trimițând la print constatările ceva mai elaborate – tot lamentări, în definitiv.

cecAzi, de la fața locului, eu nu văd Bucureștiul esențialmente altfel, ci doar puțin diferit de Cluj. Plecat din oraș, mă minunez cum este preluat de zor un articol de pe blogul lui Barbu Mateescu: Clujul vine din urmă – dar mă uit și la tine, Timișoara, etc. Un fel de hai să ne speriem / neliniștim cititorii, în genul lui Boia ori al versului eminescian „să cutremure o barcă”. Centrul Bucureștiului se bucură ca și centrul Clujului, de aceleași urme clasice lăsate de arhitectura perioadei interbelice. Dacă urbanismul în Cluj a progresat în perioada interbelică cea mai defavorabilă românilor din punct de vedere politic (în care orașul a fost anexat, împreună cu întregul N-V al Transilvaniei, la Ungaria), Bucureștii s-au bucurat de suveranitate.

De-aceea, cu tot avântul tineresc-urbanistic al Clujului din ultimii ani, tot Bucureștiul este centrul „finanței” naționale. Orașul este mult mai prosper economic: de la intrare, te întâmpină cu cele mai mici tarife de transport în comun, cel mai mic tarif la taxi, chirii rezonabile (față de Cluj), hoteluri gârlă și mai ales – mai ales – locuri de muncă bine plătite. Ca atare, orașul e scump, tot mai scump, dar nu inaccesibil: dimpotrivă, este un oraș care oferă ceva, chiar dacă și cere mult pentru asta. Însă aici totul se negociază, spre deosebire de Cluj. Îi scump Cluju`? No bine… se resemnează ardeleanul – ba unii chiar se laudă cu asta: ni la noi, ce scumpi suntem!

Este Bucureștiul mai conservator, mai îmbătrânit – așa cum afirmă Barbu Mateescu? Să-i fie de bine! Faptul că un oraș este business friendly dar în același timp își împinge locuitorii în comunele dimprejur, precum Clujul, nu va mai fi perceput multă vreme ca un avantaj, nici măcar în presa de propagandă, responsabilă cu buna stare de spirit a populației. De ce este România altfel? Pentru că se mulțumește să fie așa, și pentru că savurează cărți de genul celor cu asemenea titluri: un nihilism potrivit literaturii franceze, de exemplu – care vinde.

Dar ce este Bucureștiul altfel, deși mulți vor să pară că nu este chiar așa grozav? Și bucureștenii, ca și clujenii sau bănățenii – toți se plâng de „vinituri”. Asta pentru că și-au dat seama pe propria piele că orașele lor nu mai sunt ce-au fost, iar urbanizarea forțată de industrii este urmată de o alta determinată de sectorul serviciilor. Bucureștenii-i urăsc pe moldoveni, clujenii pe maramureșeni și bănățenii pe olteni, pentru că toate aceste orașe ale lor au nevoie de forță de muncă proaspătă. Iar Bucureștiul încă dă ora exactă, chiar dacă cei din provincii ar vrea s-o audă doar din turnul bisericii locale.

Advertisements
No Responses to “De ce este Bucureștiul altfel”
  1. Pingback: Viitorul sună bine, uneori – pro / contra 7 septembrie 2017

Lasă un răspuns