Advertisements

Cine minează datele „personale”?

Recentul scandal Cambridge Analytica scoate la iveală una din cele mai ascunse spaime ale lumii moderne: ideea că datele personale scăpate pe rețeaua socială (ca vârsta, locul de muncă, liceul, lista de prieteni sau destinațiile excursiilor noastre ca și filmele sau cărțile preferate) ar putea să lucreze, la un moment dat, împotriva noastră.

Spaima vine mai ales din câteva confuzii sau imprecizii în termeni, iar „beneficiarii” acestui scandal sunt pescuitorii în ape tulburi. În primul rând, este vorba de mineri: cine sunt cei care minează, strâng sau interpretează datele personale? Dacă vorbim de analiști „comerciali” de genul celor de la Cambridge Analytica nici nu e așa grav: datele colectate de aceștia de la Facebook nu pot fi vândute ca atare, deoarece nu își găsesc cumpărători en detail.

algComercial vorbind, ele au doar o valoare statistică, tranzacționându-se în calupuri en gros. Re-vânzarea lor vine la pachet cu o analiză – care constituie de fapt obiectul vânzării – interpretarea datelor fiind contribuția analistului la „brutul” informațiilor statistice, altfel irelevante. Informațiile prelucrate de analiștii incriminați nu sunt personale în sensul intimității, căci ele nu se referă la o persoană anume.

Ce se „cere” pe piață sunt informații abstracte, grupate pe categorii, așadar cei care afirmă că datele lor „personale” au fost sustrase și utilizate ilicit se înșală chiar în punctele esențiale. Ceea ce este cu adevărat personal (fotografiile de profil, impresiile de lectură și așa mai departe) scapă prelucrării analitice și, la drept vorbind, nici nu interesează pe nimeni în scop lucrativ. Problema va fi, odată cu dezvoltarea algoritmilor de interpretare și grupare a datelor pe categorii relevante, cine vor fi beneficiarii lor.

ses3Câtă vreme aceștia sunt comercianți, încă putem sta liniștiți, chiar dacă vom tresări la vederea reclamelor contextuale. Mai există însă hackerii (care pot fi asemănați cu lunetiștii de pe acoperișurile clădirilor) și supra-organismele statale, precum și serviciile lor secrete. Abia acești „beneficiari” ai datelor personale sunt de speriat, pentru că în cazul în care suntem supuși atacului informatic al unui hacker devenim într-adevăr ținte individuale, iar acest gen de atacuri ne transformă, inevitabil, în victime.

ses2De asemenea, ceea ce se întâmplă acum în China cu ratingul persoanei sau Sistemul de Credite Sociale  (până în 2020, facultativ) este o tendință periculoasă de gamificare a comportamentului social, iar în final se ajunge în situații în care SCS nu doar monitorizează comportamentul indivizilor pe rețelele sociale, ci ajunge să îl şi modeleze.

De exemplu ce face Sesame Credit, deţinută de Ant Financial Services Group (AFSG), o companie afiliată Alibaba, nu este decât o altă versiune a metodelor de supraveghere ale Partidului Comunist – un soi de dang’an fără dosare personale, minând doar big data. Memă desenată de Vasile, http://utopiabalcanica.net

Advertisements

Lasă un răspuns