Advertisements

Cum crește Clujul, între Maramureș și Alba

Orice oraș mai mare are magnetismul, vibrația și atracția lui, fără de care n-ar putea progresa. O atracție evidentă în Cluj, un centru urban mijlociu, la fel de mare ca Timișoara, capitala Banatului ori ca și Constanța, capitala litoralului românesc. Chiar dacă nu se poate compara cu capitala țării, între orașele din jur hegemonia Clujului pare  indiscutabilă. Orașul are buget mare, posturi bune în școli, administrație și la privați, peste ce pot oferi orașele dimprejur. Însă resursele nu sunt de ajuns, ele mai trebuiesc și valorificate.

Conform datelor statistice, atracția orașului-comoară este amenințată mai nou chiar de către vecinii săi. Cele mai mari rate de creştere economică din interiorul arcului carpatic le-au avut în 2016 județele Maramureș 6,2%, Cluj 6%, respectiv Alba cu 5,8%. Întrebarea este dacă aceste date statistice sunt corelate cu migrația forței de muncă. Sunt 272 de mii de oameni care şi-au schimbat oficial reşedinţa în judeţul Cluj, dar mai mult de jumătate (141 de mii) sunt migranţi din interiorul judeţului.

Rămâne Clujul pol de dezvoltare?

Dacă luăm restul de 131.000 de persoane, și facem un mic top, cel mai mare flux de populație vine din judeţele limitrofe: Sălaj – 18 mii (= sărăcie maximă), Alba – 15 mii (= cauzată probabil de lipsa perspectivelor culturale), Bistriţa – 13 mii (= lipsă de locuri de muncă), Mureş – 13 mii, la fel. Așadar, Clujul atrage cu oferta sa de locuri de muncă, dar prețul plătit pentru asta e că traiul în oraș devine tot mai scump. Despre propaganda clujnapocană ce spoliază această tendință a scris mai multe Doru Pop aici. Localitățile din jur care încep să înregistreze ritmuri similare de creștere economică nu vor mai fi pe termen lung furnizori de forță de muncă, așa că această creștere își cam atinge limitele.

De asemenea, și oferta educațională despre care se spunea că atrage 100.000 de studenți s-a stabilizat undeva la 80.000 / an, fiindcă o diplomă universitară nu mai reprezintă azi garanția unui loc de muncă, ci doar șansa (sau pretenția?) de a visa la un job mai bun. Universitățile clujene și-au deschis însă filiale în județele limitrofe, iar acestea se vor constitui curând în centre independente. Singura atracție a Clujului față de acestea va rămâne în curând doar oferta sa culturală / de entertainment (cinematografe, teatru, operă și filarmonică). În lipsa acestora, raportul între veniturile și cheltuielile generate de prezența aici nu se justifică, iar Clujul poate înregistra chiar un aflux negativ de populație, în viitor.

Advertisements

Lasă un răspuns