Advertisements

De Crăciun, fii mai (puțin) fraier!

Lucian Todoran publică pe time-line-ul său două contracte ale Primăriei Cluj cu organizatorii Târgului de Crăciun, edițiile 2016/2017 și 2017/2018:

Le-am primit pe email de la Biroul de presă al primăriei după ce am cerut sancționarea primarului cu amendă de 25% din salariul minim pe economie pe zi de întârziere și penalități de 1000 lei pe zi de întârziere pentru refuzul de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească a Curții de Apel Cluj.

Cel mai vechi dintre contracte pare a fi făcut cu scopul ca primăria să iasă în pagubă și să nu încaseze niciun ban, afirmă Lucian Todoran:

Problemele pe care le văd eu sunt cum se fac „compensări” și suma relativ mică pe care o încasează bugetul local.

eco„Asociația cu care s-a încheiat protocolul de organizare a Târgului de Crăciun 2016-2017 trebuia să plătească o taxă de închiriere a domeniului public; nu știu dacă aceasta a și fost percepută efectiv; asta deoarece contractul mai menționează că acea sumă pe care EcoPlanet o datora bugetului local se compensează cu alte servicii plătite de EcoPlanet care, însă costă mai mult decât taxa respectivă; nu știu dacă a rămas Primăria datoare sau doar a ieșit pe 0.

targ2Cel recent pare cât de cât ok:

Iată contractul Primăriei Cluj-Napoca cu o asociere formată din trei firme pentru organizarea Târgului de Crăciun, începând cu 2017-2018 și încă pentru patru ierni. Strict și direct d.p.d.v. financiar, primăria câștigă puțin sub 50.000 lei (deci puțin peste 10.000 euro), în forma taxei de ocupare a domeniului public și a redevenței.

Noi putem dormi liniștiți sau aștepta pe Moșu`, că Primăria ne-a rezolvat Piața centrală a orașului până în 2021! Suma de 50.000 lei/câteva zile e ceva mai bună decât cea primită de la Untold/cele câteva nopți de nesomn pentru Parcul central (34.000 lei în 2016 și 44.000 în 2017).

Până la urmă este vorba de o „metodă” sau manieră de lucru în acest parteneriat public-privat, la fel ca și în alte afaceri ale primăriei clujene: se face în primă fază un contract cu o asociație căreia i se lasă un an la dispoziție pentru a testa piața, pentru ca mai apoi, când sunt destui bani în joc, să apară și o firmă sau un consorțiu de firme care să plătească o taxă.

Cu metodă sau fără, îngrijorătoare este însă tendința autorităților locale de a închiria fără nicio dezbatere domeniul public. După ce pe trotuare și alei s-au trasat numeroase parcări, ne așteptăm ca în curând și aerul de Cluj să fie exportat chinezilor, în pungi ecologice, desigur – fabricate în România.

Advertisements

Lasă un răspuns