Advertisements

Connect Cluj, eșecul unui oraș european

Card de călătorie vs Abonament / tichet

Biroul de Abonamente al Companiei de Transport Public Cluj-Napoca de pe Bd. 21 Decembrie 1989 Nr. 79A, cunoscut de blatișiti drept punctul unde se plătesc amenzile, a început să vândă din luna martie a acestui an carduri de călătorie pentru sistemul de ticketing implementat în cadrul unui proiect european. Ce reprezintă acest sistem?

connectPrin sistemul de ticketing Connect Cluj, compania CTP intenționa să ofere călătorilor posibilitatea de a cumpăra abonamente electronice (carduri cu cip) în locul celor emise manual și de a-și plăti (descărca) automat călătoria de pe cardul personal, prin simpla apropiere a acestuia de validatoarele instalate în autobuzele și troleibuzele companiei. Însă, așa cum a mai semnalat și Robin Molnar aici, sistemul este plin de erori și a dat rateuri în tot cursul anului, fiind doar parțial funcțional.

Nu este ca și cum ar fi vorba de probleme izolate, care pot apărea în urma implementării oricărui nou proiect, nici de probleme necunoscute Companiei de transport public, deoarece acestea au fost semnalate frecvent în presă, cotidianul online Ziar de Cluj publicând la sfârșitul anului trecut chiar o anchetă, semnată Cluj sută la sută – probabil a jurnaliștilor ziarului cu același nume tipărit de Liviu Alexa. Problema a mai fost menționată și în mai multe articole scrise pe Monitorul de cluj sau pe Ziua de Cluj, ca să dau numai câteva exemple concrete – probabil mai sunt.

abonamCardul cu CIP oferă (sau cel puțin așa ar trebui) avantaje importante față de sistemul clasic de abonament cu tichet, pe care trebuie să mergi să-l cumperi periodic de la Biroul de Abonamente al CTP. El poate fi achitat cu cardul la automatele din principalele stații ale Companiei de Transport Public și permite, spre deosebire de tichet, și posibilitatea achiziționării unui set de călătorii. Desigur, acestea sunt probleme mai puțin cunoscute de către cei care preferă să se plângă de ambuteiajele din trafic, dar sunt genul de facilități care fac diferența între un oraș de provincie și unul european –  ca să nu mai vorbim de smart cities.

Cluj european versus Cluj provincial

ccc2În Cluj – Napoca, orașul cu peste 16 cartiere, reușesc să trăiască – fără a se prea intersecta – mai multe categorii de orășeni. Clujul nu este doar un Ianus cu mai multe fețe, cum era prezentat în dosarul aplicației pentru proiectul CEaC, nici nu mai este doar ceea ce a fost – un oraș al minorităților, Kolozsvár ori Klausenburg – ci este și ceea ce fac locuitorii săi din el. Sau, prin reprezentanții pe care și-i aleg printr-un proces pseudo-democratic (consilieri pe liste de partid, primari într-un singur tur de scrutin) o dată la patru ani, și pe care nu o sesizează deloc în restul perioadei, ceea ce permit administrației locale să facă din el.

cluj-capitala-europeana-a-culturiiDesigur, putem lua în calcul și slabul interes al populației pentru vot, dar neparticiparea reprezintă și un semnal al dezamăgirilor urmate de lipsa de încredere – mai toți credem că nu se mai poate face mare lucru. Aceasta este panta pe care amenință să alunece orașul, Clujul european fiind un vis tot mai îndepărtat după pierderea proiectului Capitală culturală europeană ca și a stagnării altor proiecte mari gen Buftea de Cluj sau Centrul cultural Transilvania.

Clujul a demonstrat că nu este capabil (probabil datorită dimensiunilor sale) nici să câștige, nici să implementeze proiecte europene care în orașe mult mai mici cum este Alba Iulia merg unse de ani de zile. STP Alba are un sistem modern de ticketing care funcționează de ani de zile, mai puțin complex decât al Clujului însă funcțional și îmbunătățindu-se  an de an. La fel, se câștigă acolo proiecte europene de zeci de milioane de euro. Pentru Cluj, eșecul proiectului de ticketing Connect nu reprezintă doar un alt proiect european prost implementat, printre atâtea altele.

Eșecul implementării un sistem modern, dar cât se poate de banal, de încasare a contravalorii biletelor de călătorie, semnalizează eșecul unui oraș european.

Descentralizarea serviciilor administrației locale / primăriile de cartier – soluții?

Dacă în alte părți se poate, concluzia este ori că în Cluj nu există interes, ori nu există în administrație persoane capabile să facă treaba deoarece sunt blocate în probleme curente. Primăria Cluj are deschise deja primării de cartier, dar la dimensiunile orașului aceste primării ar trebui să funcționeze probabil cu delegare de responsabilitate, dacă nu cu primari de sectoare ca în București, cel puțin cu servicii descentralizate, capabile să deservească toate cartierele orașului.

gotiuÎmi permit să semnalez posibile soluții, fără a fi specialist în administrație ori cunoscând foarte bine legislația în baza căreia funcționează administrația locală, însă cineva trebuie să o facă, semnalând ce nu merge ori aruncând un ochi spre bunele practici ale altor orașe, pentru că în caz contrar periferia Clujului va continua să se afunde spre provincie, iar glanzul din mall-uri sau luxul din clădirile centrale de birouri nu vor reuși s-o oprească.

Se spune despre Cluj că este orașul în care merge orice, și totul se vinde mai bine ca în alte părți. Clujenii au arătat că pot ieși în stradă pentru a susține diverse cauze, dar Clujul are nevoie de oameni politici pragmatici, care se vadă și problemele orașului, nu doar ambițiile europene al acestuia, care sunt mult peste ceea ce oferă cetățenilor săi. Clujul are nevoie acum să cumpere, nu să vândă – să găsească, adică – oameni capabili să-i semnaleze și să înceapă să-i rezolve problemele. Alegerea unor politicieni tineri veniți din zona ONG-urilor pe listele USR la Cluj reprezintă un semnal pozitiv, indiferent de controversele pe care adversarii politici le-au asociat numelor de persoane.

Problema este, neavând nici un reprezentant în administrația locală, ce vor putea face aceștia pentru Cluj? Despre primarul Emil Boc s-a spus că a ajutat mai mult orașul de la București, direcționând bani spre Cluj în perioada în care a ținut frâiele administrației centrale – acesta fiind și motivul pentru care a fost recent reales. Așa că să fim optimiști, cu toată orientarea spre sud-vest a politicii dâmbovițene. Că doar intrăm de azi într-un An nou, care musai să fie mai bun decât cel vechi!

Advertisements

Lasă un răspuns