Advertisements

Comori din jurul orașului-comoară

După cum anunțam în week-end, clujenii Flaviu C. și Andrei Vlad au găsit, la începutul săptămânii trecute, într-o pădure din nordul orașului, urmele unei comori gepide, respectiv câteva artefacte pe care le-au predat la Direcţia județeană de Culte şi Patrimoniu Cultural a Ministerului Culturii. Reacția reprezentanților direcției locale a fost destul de ambiguă:

Piesele sunt foarte interesante, sunt frumoase, dar PENTRU NOI NU ESTE ATÂT DE DEOSEBIT.

„Astfel de obiecte au mai fost descoperite pe teritoriul ţării noastre, inclusiv în judeţul Cluj, lângă Apahida şi Turda, iar mai recent lângă un complex comercial. Noi suntem interesaţi de alte aspecte, cercetătorii autorizaţi vor trebui să facă noi cercetări, cu aprobarea Ministerului Culturii. La o primă vedere, este vorba de piese din perioada post-romană, cel mai probabil datând de undeva din secolele 4-5. Piesele le-au aparţinut gepizilor”.

p1Care vor fi aspectele de care sunt interesați cei de la Direcţia județeană pentru Cultură Cluj, din moment ce declară că descoperirea tinerilor detectoriști nu ar fi ceva deosebit pentru ei? Probabil încercau să minimizeze valoare descoperirii celor doi pentru ca tinerii să nu se aștepte la cine știe ce bani. Legea care reglementează recompensele pentru artefactele de acest gen este complicată întrucât nu specifică exact cum se calculează valoarea pieselor predate.

Tinerii detectoriști au șansa să primească doar 30% din valoarea pieselor găsite, eventual +15% dacă acestea se dovedesc de patrimoniu, deși logic ar fi să primească – cel putin – aur și argint în echivalență și ceva bani pe deasupra, pentru că o piesă arheologică are valoare mai mare decât aurul sau argintul pe care îl conține. Felicitări celor doi detectoriști clujeni Flaviu și Andrei Vlad, care vor rămâne de pe urma descoperirii lor, mai mult cu patriotismul!

comoara 2Din cauza aceasta au plecat, se pare, destule obiecte găsite, care ne-ar fi ajutat să înțelegem istoria acestor locuri. În orașul-comoară Cluj din Marele principat al Transilvaniei s-a constituit încă din anul 1790 „Societatea pentru căutarea comorilor”, datorită numeroaselor legende care circulau despre comorile ascunse în apropierea orașului ce ținea atunci de Imperiul Austriac. Un document ce datează de la 1826, notează că:

Mai multe comori sunt ascunse în pământul Ardealului decât există în toată lumea la suprafața pământului. În multe locuri pot fi găsite pivnițe umplute cu comori, ascunse acolo de oameni aflați în fața primejdiilor amenințătoare. Apoi, fie din cauză că oamenii s-au luptat cu dușmanul și au pierit, fie că s-au dus în pribegie și au plecat definitiv, comorile au rămas ascunse.

La originea înființării societății pentru căutarea comorilor clujene a stat un bătrân călugăr român, care vorbea despre bogății ascunse în Făgetul Clujului și în pădurile de lângă oraș, ba a și arătat aproximativ locul în care se afla ascunsă o presupusă comoară a iezuiților. Istoricul Lukacs Jozsef relatează, citând o lucrare publicată la Budapesta în 1888 despre istoria Clujului dintre 1690 și 1848, că:

În lunile următoare, căutătorii de comori au investit bani și muncă în săpături. Unii au săpat luni de zile în pădure, amăgindu-se că doar încă o zi mai trebuie să sape ca să ajungă la comoară. Alții au început să lanseze zvonuri, afirmând că au văzut cum membrii din Ungaria ai asociației au cărat cu caii comorile găsite.

Mai multe despre „Societatea pentru căutarea comorilor” în articolul scris de Mihai Prodan pe ActualdeCluj.ro.

Advertisements

Lasă un răspuns