Advertisements

Comoara din nordul orașului

Doi clujeni echipați cu detectoare de metale au descoperit într-o pădure din nordul orașului o comoară gepidă: pandantive de aur și argint îngropate la numai 20 de centimetri adâncime. Andrei Lumperdean se declară însă pasionat de porumbei, acesta fiind imboldul ce l-a dus în pădure:

Eu sunt pasionat de porumbei şi am găsit multe inele de porumbei în păduri, am vrut să îmi îmbunătăţesc colecţia şi aşa am început detecţia de metale.

În ultima vreme am mers în păduri unde sunt culoare de zbor pentru porumbei. Pe acolo trec ei de la concursuri și îi mai ia uliul pe unii.

 Piesele au fost descoperite într-un sat din județul Cluj, unde există și o legendă sau un mit fondator:

Legenda spune că pe vremea Hulilor satul era situat in partea dinspre răsărit unde astăzi este comuna Câmpenești. La vestea ca vin Hulii si prăpădesc tot in cale, poporul speriat se hotărăște să își părăseascș locuințele din apropierea șoselei și să se refugieze în matca pârâului, în sus, înspre apus, unde erau pe atunci păduri seculare.

Aici lânga izvorul pârâului, decid să se așeze. Își fac la repezeală bordeie din pământ, le acoperă cu trunchiuri mari de copaci peste care aruncă glii de pajiște; și noile locuințe numite hrube erau gata. Astfel au putut scăpa de urgia hulilor și au întemeiat satul de astăzi.

Flaviu Corbureanu: „Descoperirea am făcut-o sâmbătă după-masă și credem că descoperirea face parte dintr-un mormânt gepid. Am decis să nu mai continuăm săpăturile să nu stricăm contextul arheologic.”

Am început să cercetăm zona împreună şi am găsit celelalte piese pe un areal destul de mare, aşa 6-8 metri pătraţi. Nu ne-a venit să credem în primul rând că este aur.

radio1Este vorba de 7 podoabe din aur și argint ce indică faptul că acolo a fost înhumat, probabil în perioada sec. IV sau V, un conducător al poporului migrator. Obiectele de patrimoniu au fost predate la începutul săptămânii Direcţiei județene de Culte şi Patrimoniu Cultural a Ministerului Culturii, care vor deschide (cu sprijinul voluntarilor aduși tot de cei doi clujeni care au descoperit comoara) un șantier arheologic în zonă. Specialiştii vor avea atunci o imagine clară asupra perioadei în care au fost făurite.

Din declarațiile lui Flaviu, un inginer pasionat de istoria locală (participă și la tururile ghidate din oraș) am aflat că și-au dat seama imediat de originea artefactelor găsite:

Am mai fost în pădurea asta dar îi foarte deasă, nu se poate intra acolo acolo decât primăvara.

p3Și el și Andrei au insistat să nu mai lăsăm în articol numele exact al localității, spre a preveni eventuale vizite ale „hoților de comori”. Artefactele au fost deja înregistrate în patrimoniul național, ca și locul în care au fost descoperite. „Oricine ar merge acum acolo s-ar supune rigorilor legii, pentru că punctul figurează deja ca sit arheologic”, a precizat arheologul Virginia Radeanu care a mai declarat, pentru stirile ProTV, că:

Piesele sunt foarte interesante, sunt frumoase, dar pentru noi nu este atât de deosebit. Astfel de obiecte au mai fost descoperite pe teritoriul ţării noastre, inclusiv în judeţul Cluj, lângă Apahida şi Turda, iar mai recent lângă un complex comercial.

Par să facă parte dintr-un mormânt din perioada migraţiilor. Noi suntem interesaţi de alte aspecte, și există specialişti care pot să le identifice imediat cu mare precizie.

p2După ce vor fi evaluate în amănunt de specialişti, detectoriștii pot să ceară până la 30% din valoarea pieselor predate, iar dacă artefactele vor fi încadrate la categoria tezaur, cei care le-au găsit vor mai putea solicita încă 15% din valoarea lor. Aceasta este cea de-a patra descoperire de artefacte gepide după cele de la Apahida, Someșeni și Turda.

Și directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Felix Marcu, a confirmat această descoperire pentru Adevărul. Marcu susţine că specialiştii muzeului vor efectua cercetări la faţa locului, fără a preciza o dată anume. Autorizaţia pentru începerea lucrărilor arheologice trebuie dată de Ministerul Culturii. Mai multe despre teoriile istorice privind toponimul Ardealului, aici. Sursă foto: facebook, RadioCluj.ro

Advertisements

Lasă un răspuns