Advertisements

Cifre (ne)oficiale de la Pata Rât

Abia după incendiul de acum trei nopți de la Pata Rât, conștienți de impactul asupra comunității locale, autoritățile au început să discute mai aplicat despre problema de acolo și poate chiar să realizeze că trebui rezolvată în mandatul lor, nu doar aruncată pisica în curtea celor de dinainte sau a cui vine după ei. Prefectul chiar și-a ajustat discursul, transmițând absentului Tișe apropo de CMID că:

…voi încerca să îl contactez pe Alin Tișe să vedem ce dificultăți întâmpină și cum îl putem ajuta prin instituțiile statului pentru ca acest proiect să se implementeze cât mai rapid.

Cifre avansate: după ce presa contorizase anul trecut peste 30 de incendii la Pata, autoritățile le-au scăzut acum la 22 și m-am gândit că or fi scăzut incendiile de la barăcile de pe strada Cantonului și din împrejurimi. Însă purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, maiorul Andrei Biriș, a declarat pentru evz.ro că anul trecut, la rampa de gunoi administrată de RADP, ar fi existat 28 de intervenții. Așadar, prima contradicție.

Cât gunoi produce Clujul?

Groapa de gunoi de la Pata Rât este situată la marginea oraşului, la 5 kilometri de aeroport, la 100 de metri de centura oraşului şi 10 kilometri de localitatea Apahida. În primul rând, zona este denumită deja impropriu Groapa de gunoi a Clujului, de vreme ce acolo unde probabil că fost cândva o groapă s-a adunat un munte de gunoi, iar lucrările la centrul ecologic de management al deșeurilor stagnează de peste un cincinal.

munte2Se anulează licitații, apoi se schimbă condițiile și se reiau, dar mulți spun că lucrările la acel CMID nu se vor putea finaliza niciodată. În ce privește suprafața, numărul de rampe și tonele de gunoi de la Pata Rât se vehiculează cifre vagi. Puțină lume știe că acolo sunt de fapt rampe sau munți de gunoi. Prima, rampa veche, ar fi trebuit să fie deja ecologizată = acoperită cu pământ și să crească iarbă pe ea.

Aceasta este o altă contradicție pentru care nimeni nu dă socoteală. Se iau „măsuri”, se aprobă legal, dar de la vorbă la faptă e mult. Acum, dată fiind declararea stării de urgență la Pata, birocrația nu ar mai trebui să fie un impediment, și totuși…  A doua rampă de la Pata, cea numită „temporară” și  administrată de RADP (amplasată chiar lângă cea veche), și-ar fi depășit de mult capacitatea pentru care a fost autorizată.

Ce fac responsabilii județului?

Cifrele oficiale vehiculate aici sunt la fel de vagi. Se spune că un oraș de talia Clujului produce zilnic 4-500 tone de gunoi, dar este posibil ca aceste cifre să fie umflate de operatori pentru a-și justifica tarifele. Dacă „specialiștii” vin cu cifre aiurea, politicienii vehiculează termene pe care nu le-au respectat și nu le vor respecta niciodată. Potrivit declarațiilor președintelui CJ Alin Tișe din iarna trecută, situația de la Pata Rât va fi rezolvată până în primăvară:

Până în martie-aprilie 2018 vom rezolva problema levigatului care curge din rampă. Cel din lac va avea nevoie de mai mult timp pentru epurare, dar, cum spuneam, acela nu mai are concentrația pentru a fi periculos. Depindem însă și de soluția pe care experții ne-o vor indica pentru stabilizarea depozitului de deșeuri.

Acesta a mai precizat pentru Ziua de Cluj că „a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru amenajarea bazinelor de decantare a levigatului și a stației de epurare cu osmoză inversă de la Pata Rât la finele lunii noiembrie 2017”. Nici după o jumătate de an, stația de epurare nu este pusă în funcțiune. Pentru că la Pata timpul trece altfel, probabil că va funcționa abia prin toamnă, când va decanta… apa de ploaie?

gunoiÎntre timp, când Alin Tișe cere convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă nu reușește să se pună de acord prefectul (care prezidează alături de el CJSU), sau ajung acolo doar ca să se certe, iar când îl convoacă Aurel Cherecheș, președintele CJ nu se prezintă. Între timp, clujenii își aruncă gunoaiele în canalul Morii, cei din Mărăști în spate marketului Selgros iar cei din Florești în albia Someșului.

După 6 ani de lucrări „malefice” la SMID, decontate din fonduri europene, CJ a returnat în 2017 din bugetul propriu 18,8 milioane lei – contravaloarea lucrărilor neconforme decontate – către finanţatorul AM POS Mediu, această sumă fiind singurul prejudiciu declarat al judeţului Cluj pentru ceea ce s-a întâmplat la Pata în ultimii 7 ani. Costurile sociale încă nu au fost cuantificate. Foto: Dan Perjovschi, revista22.ro

Advertisements
2 Responses to “Cifre (ne)oficiale de la Pata Rât”
  1. e 11 mai 2018

Lasă un răspuns