Advertisements

IT-iștii nerecunoscuți ai României

Hardiștii

Am pus în câteva articole puținul pe care-l știam despre IT-ul autohton, pornind de la opinia unui amic (patron de firmă de construcții), cum că scutirea de impozit care se aplică pentru 10 categorii de angajații din acest domeniu (analiști, programatori, admini de baze de date) ar fi o discriminare, IT-ul fiind astfel favorizat pe piața forței de muncă.

Pe grupurile de IT-iști pe care mi-am sheruit articolele – în care m-am ferit să trag concluzii – a apărut întrebarea dacă nu cumva urmăresc reacțiile softiștilor versus hardiști (deși numiți și ei băieții de la IT, nu beneficiază de scutirea de impozit pe venit). Curiozitatea mea era mai mult dacă oamenii conștientizează avantajele pe care le au și, ceva mai puțin, să constat gradul de ipocrizie din domeniu.

De exemplu în cazul fetelor de la videochat (IT-istele nerecunoscute ale României) există multă  fetele vor să facă bani, dar să nu fie văzute. Din acest punct de vedere, IT-iști par mai onești! Majoritatea – mai ales cei plecați din țară – conștientizează că este vorba de o strategie de retenție, care a și funcționat pentru o vreme în cazul lor. IT-ul românesc a crescut constant, generând 6% din PIB, şi este sectorul cu cele mai mari salarii din România.

Cifra de afaceri din sectorul de software şi servicii IT va depăşi în acest an 4 miliarde de euro, potrivit estimărilor din piaţă. Salariile angajaţilor din acest domeniu au crescut de aproape trei ori în ultimii zece ani, până la un nivel mediu de aproape 6.000 de lei net pe lună în 2017. Mai mult, atât investiţiile, cât forţa de muncă ocupată se dublează o dată la 3-4 ani. Problema este doar dacă piața muncii poate oferi atâți angajați.

Videochatistele

Pentru că am deschis un subiect (videochat), am să-l detaliez puțin – pentru că nu-mi place să las treaba în coadă de pește. Și asta este o piață care înregistrează o creștere considerabilă, chiar dacă pare a fi în legătură cu cea mai veche meserie din lume. Suntem pe un loc I aici – Bucureștiul este capitala videochatului european.

Dar statul nostru minimal nu știe prea multe despre „industria” care aduce în țară între 100 de milioane de euro anual în anii 2010 și până la 300 milioane din 2015-2016, când veniturile (cel puțin cele declarate) s-au triplat.

În acest domeniu lucrează peste o sută de mii de fete care în ultimii ani au făcut trecerea de la studiouri de videochat la agenții de modele. Dacă sunt 100.000 care fac 3.000/an, da, vorbim de o piață de 300 milioane. Statisticile arată că IT-ul are a doua cea mai mare contribuţie la creşterea econo­mică, dar este vorba de sectorul IT&C, informatică și telecomunicații. Iar aici intră și aceste studiouri pe care poliția le supraveghează considerând că pot avea și activități conexe prostituției dar câtă vreme oamenii au firme, angajează legal și plătesc taxe nu au ce le face.

Prin 2015 învățaseră metoda firmelor offshore și a cardurilor Payoneer. O anchetă a Parchetului general a vizat 100 de studiouri, punând poprire pe vreo 15 milioane USD. Sunt între 3 și 5.000 studiouri împrăștiate în toată țara care funcționează pe diverse coduri CAEN. Multe dintre ele sunt înregistrate ca servicii de telecomunicație servicii online sau agenții de management de modele.

Fetele erau inițial angajate ca operator calculator, mai noi li se încheie contracte pe drepturi de autor și de imagine. Și ele plătesc contribuții la stat și se vor lovi de celebrul formular 600. Jumătate sunt în București, în Cluj ar trebui să fie vreo 500, la fel ca în Iași și Timișoara, iar restul de 1.000 să se împartă între Brașov, Craiova și alte centre universitare mai noi (Constanța, Galați).

Avantaje și dezavantaje, între discret și concret

Până și un deputat din Parlamentul României, om politic care a candidat pentru Consiliul Județean Cluj și lăudat în zonă ca mare businessman, și-a deschis videochat – este vorba de reprezentantul PMP Adrian Gurzău. Anul trecut un proprietar de videochat a cerut și scutiri fiscale. Tot anul trecut, o vedetă a siturilor porno (Naomi Estera) a ținut capul de afiș al presei prin replicile adresate unui reporter clujust.ro pe Calea Dorobanților, în fața Tribunalului Cluj, în timp ce era amendată de un polițist.

Videochatul este prezentat mai nou „ca orice altă meserie”: nu există nicio diferență între a șterge pe jos cu mopul, a scrie articole pentru media sau a prezenta știri mizerabile la TV – spun cei care caută fete pentru studiouri sau agenții. Treaba delicată aici este că în caz de ceva, apare șantajul cu imagini și înregistrări. Proprietarii acestor afaceri vor căuta să le promoveze, astfel că s-ar putea ca imaginile și chiar sesiunile „private” să fie înregistrate și folosite ulterior.

Majoritatea celor atrase de câștiguri facile își asumă acest risc de imagine, admițând că, până la urmă, este ca și cum ar pretinde să rămână virgine după penetrare. Deși numărul angajaților din IT și videochat este similar (100k persoane), iar veniturile generate de aceste ocupații tot mai atractive, diferențele între a-ți vinde inteligența și a-ți vinde imaginea sunt mari, nu doar din punct de vedere al sumelor implicate.

Advertisements

Lasă un răspuns