Advertisements

Ce n-a înțeles Juriul din aplicația Clujului – Capitală culturală europeană

…și ce nu pricepe Clujul din concluziile raportului, ar trebui să sune titlul complet, dacă nu ar fi prea lung pentru motorul Google. Pe site-ul Comisiei Europene a fost publicat raportul oficial al Juriului de experți care a decis luna trecută acordarea titlului Capitală culturală europeană Timișoarei.

Care au fost principalele motive ale depunctării Clujului, conform acestui raport?

  1. Strategia culturală a orașului, aprobată de Consiliul Local, nu s-a extins și la perioada de după 2021, anul în care capitală europeană ar fi trebuit să fie Clujul. Aici există o contradicție, deoarece Clujul are o strategie culturală aplicată deja, care produce rezultate evidente; a invoca lipsa unei proiecții după 7 ani, mult peste planul cincinal, aduce cu a căuta nod în papură (sau a găsi avantaje unei strategii încă neverificate). Un alt minus găsit aplicației clujene de către membrii comisiei: n-au fost convinși că ideile din proiect se conectează suficient la dezvoltarea urbană.
  2. Strategia de dezvoltare a publicului (audience developement) a fost conturată, dar nu așa cum s-ar fi așteptat Juriul să fie în această etapă (pe deplin). Au fost neclare intențiile de dezvoltare a publicului instituțiilor și festivalurilor culturale mari (dincolo de programele de formare), lideri în dezvoltarea publicului.
  3. Conceptele Clujului: la Est de West, Servus și resemnificarea Europei au fost apreciate drept eclectice, greu de marketat atât la nivelul audienței locale cât și la nivel internațional. Juriul nu a fost convins că pot genera un mesaj unitar, pe care audiența îl va înțelege. Conceptul în sine nu a fost cel mai rău, și oricum mai bun ca al Timișoarei; adevătul este că Baia Mare a prezentat cel mai bun concept: cultura ospitalității.
  4. Centrul Contemporan de Artă, principalul proiect de infrastructură în jurul căruia s-ar fi construit aplicația, nu a fost apreciat ca relevant pentru a transforma orașul într-un lider în Arte vizuale de nivel european. Juriul a fost derutat de schimbarea operată față de dosarul de preselecție, în care focusul era pus pe industria de film (întârziatul Buftea de Cluj) și o Academie de film, despre care a găsit prea puține în aplicația finală astfel că a apreciat că nu avem o viziune artistică consistentă.
  5. În ceea ce privește proiectele sociale, Sunt riveran, proiectul bruștei redescoperiri a Someșului, n-a fost găsit suficient de convingător pentru a susține dezvoltarea culturală a orașului. Să fi aflat Juriul câte ceva despre șobolanii care circulă pe-acolo? Oricum, s-a considerat că am ascuns printre rânduri temele sociale, fără a ni le asuma direct, pentru a nu supăra pe nimeni. Abordarea problemelor comunității de romi a tras dosarul în sus, dar nu îndeajuns – după cum a arătat juriul în raportul final, proiectele pentru romi fiind apreciate.

În concluzie, aplicația finală a Clujului a încercat să satisfacă (poate în prea mare măsură) pretențiile juriului, iar acesta nu a găsit îmbunătățiri serioase față de dosarul cu care orașul a trecut de preselecție. Indicațiile experților mai degrabă au derutat Asociația Cluj 2021, care a încercat să ajusteze aplicația încât să coreleze programul artistic cu posibilitățile de dezvoltare urbană, fără însă a reuși să-i convingă pe europeni decât de entuziasmul echipei. Totuși: același juriu care a găsit puncte slabe Clujului, a apreciat faptul că municipalitatea este decisă să continue aplicarea proiectului perdant (?!).

Citind raportul final, diferențele între aplicația Timișoarei și cea a Clujului par mult mai mari decât votul strâns al experților, ceea ce este oarecum frustrant. Președintele Asociației Cluj 2021, Florin Moroșanu, a declarat că vor publica miercuri, cel târziu joi, o analiză referitoare la raportul juriului la care se lucrează acum. Așteptăm cu interes.

Cu toate că ultimul an a fost pierdut cu dezvoltarea unei aplicații neconcludente, în care s-a aprobat, la grămadă, inclusiv includerea lui Dracula pe stema Cluj-capitală (ca și cum ar avea vreo legătură cu moștenirea culturală a orașului), municipalitatea nu pare dispusă să-și asume pierderea titlului. Sunt singurul care detectez o doză de ipocrizie sau măcar o contradicție aici? Pe de o parte, nu contestăm decizia Juriului european (care desigur, are dreptate!), dar suntem hotărâți ca noi să fim totuși cealaltă capitală culturală, adică să adoptăm o strategie gen Alba-Iulia.

Este de înțeles că nimeni nu vrea să piardă anii (și banii) investiți în proiect, dar așa cum Alba Iulia a reușit în ambițiile sale regionale doar să schimbe roșul tricolorului cu portocaliu, cu ocazia aniversării unei Zile naționale și să îngroape peste 60 de milioane de euro (aproape dublul bugetului Clujului pentru CEaC) în pavajul chinezesc al Cetății austriece, transformând zona istorică a orașului într-o imensă parcare, la fel riscă și Clujul să se facă de râs.

Un moment de acest gen, chiar dacă este unul dificil, se poate transforma într-unul de analiză, dacă este asumat. Se pot alege acele părți din proiectul depus ce ar putea trece proba timpului – sau se poate ascunde totul sub preș! Tot ce s-a câștigat este o experiență în proiectele europene, capitol la care Clujul mai slab decât alte orașe, mai puțin dezvoltate. Articol preluat de pe www.cluj.buzz, unde îl puteți citi mai în detaliu.

Advertisements
No Responses to “Ce n-a înțeles Juriul din aplicația Clujului – Capitală culturală europeană”
  1. Pingback: Două știri de Cluj – Cluj.pro / contra 21 septembrie 2017

Lasă un răspuns