Advertisements

Categorie: Foileton

Vraci sau serial-killeri?

Vânzătorii de bullshit sunt o specie care face surfing pe valurile crizei, alături de provocatori și dezinformatori. Bine, mai sunt și coacherii, consultanții de business și alte categorii de „creativi” care vin la șeful tău cu soluții extreme de zgârcenie în business pe care nici soția sau prietena lui n-au reușit să le depisteze. Dar acesta nu e un articol exhaustiv ci …

Donath – Grigorescu

continuare de aici:         După Războiul mondial și sărăcia de după, din anii ’50, clujenii trecuseră printr-o altă spaimă în anii ’60, iar lumea lor, ca și amintirea glorioaselor zile ale imperiului Austro-Ungar se estompase aproape definitiv. O nouă generație – din care făcea parte și Romy, a celor născuți în timpul războiului – abia scotea …

Mănăștureanul II

Continuare de aici. Nu exista nici autobuz spre oraș, doar un troleu care, în anii 60, circula până la pod, după care întorcea pe platoul unde este actuala Cale Floreşti. Erau patru linii de troleibuz, dar Romy știa și folosea doar trei dintre ele: linia 1 mergea din Mănăştur la Clujana, şi pornea de pe Calea Floreşti. …

Mănăștureanul

Continuare de aici. Clujul anilor 60 trecuse deja printr-o perioadă de comunizare, la 10 ani de când România devenise Republică populară, în anii 50. La naţionalizarea din 1946, pornită în urma „democraţiei populare” instaurate de comunişti prin constituție în 49, pe pereţii Fabricii de bere trona o placă pe care scria: Până aici democraţia, de aici Mănăşturul! Asta nu …

Mecanicul de locomotivă

continuare de aici: Mecanicii de locomotivă erau meseriași de înaltă calificare. După ce România devenise Republică populară, a avut loc o investiţie semnificativă în căile ferate. În această perioadă, transportul feroviar era considerat un simbol al industrializării rapide a ţării sub conducerea lui Gheorghiu-Dej şi a lui Ceauşescu. Majoritatea mașiniștilor, cum își ziceau mecanicii, își începuseră munca de jos, de …

Ciocănarii

       „Ciocanul” era un local din apropierea Gării, a cărui clienți erau angajații stației CFR. Aflat pe strada Locomotivei, de cealaltă parte a liniei ferate (în cartierul Gruia, unde locuiau majoritatea CFR-iștilor) localul era o haltă a acestora în drum spre servici, dimineața, sau înapoi spre casă, la sfârșitul programului. Cum la Gară se …

Bufetul Ciocanul

       În prima etapă de comunizare a Clujului, prin anii 60, restaurantele redeveniseră „populare”: locul vechilor localuri boeme fusese luat de ospătăriile ieftine, birturile și bufeturile cum erau „Ciocanul” din Piața Gării, Cireșoaia și Jiul, sau restaurantele fără mari pretenții, ca: Azuga, Pescăruș și Vânătorul.    Și, în vreme ce milițienii băteau străzile orașului în căutare de informații care să-i …

Ciocănarul atacă iar

– continuare de aici –       Acest amănunt (ce avea să releve inocența celui de‑al doilea suspect), fusese luat în considerare nu doar de către procurorul Iuliu Andrei, ci și de generalul Ioana care supraveghea ancheta. În încheierea discuției, locotenent-colonelul Secărea fu nevoit să scoată în evidență și circumstanțele atenuante ale celui în cauză care, datorită …

Ciocănarul VII și-o umbrelă

În continuarea cazului Carmen V.      Pentru că li se adresa colaboratorilor săi cu „domnule”, niciunul n-avea curaj să îi spună procurorului Iuliu Andrei „tovarășe”, cum cereau uzanțele perioadei. De-un calm imperturbabil, acesta le explica ofițerilor Secărea și Barbu, de la serviciul Judiciar al Miliției municipiului, motivul pentru care refuza emiterea unui mandatul de arestare pentru suspecții …

Cazul Carmen V.

      Esența muncii unui criminalist, fie că era procuror sau ofițer de miliție, n-a stat niciodată în aspectele dure ori sângeroase ale cazurilor cercetate, ci în căutarea și mai ales demonstrarea adevărului. Într-o anchetă criminalistică, pata de sânge, cadavrul sau arma crimei constituie doar puncte de plecare ale căutărilor. Prima problemă pe care și-o …