Advertisements

Crește calitatea aerului din Cluj?

Potrivit Raportului de calitate a aerului pe anul 2017 al A.P.M. Cluj, valoarea limită anuală a concentrației medii de dioxid de azot în reședința de județ a fost depășită (vezi pag. 17 din raport). Astfel, clujenii din reședința de județ sunt supuși în mod continuu cu dioxid de azot, gaz „foarte dăunător în special oamenilor care suferă de astm” (vezi pag. 40). Din păcate, tocmai stația din centru, CJ-2, raportează „date insuficiente”.

Cum depășirea certă valorilor limită stabilită prin Legea 104/2011, potrivit exigențelor științifice/medicale, s-a realizat doar prin stațiile de măsurare de tip trafic ale Agenției pentru Protecția Mediului, poluarea raportată din Cluj este cea cauzată de traficul rutier. Cele 4 stații automate de monitorizare ale calității aerului ce fac parte din rețeaua națională sunt orientate pe axa Est-Vest, evitând traficul principal, adică mașinile care intră în Cluj prin sud (de pe Calea Turzii) și ies spre Sud-Vest (prin Florești, spre Oradea).

harta

În aceste condiții, raportul citat concluzionează că: deși pe parcursul anului 2017 s-au înregistrat 29 de depășiri ale valorilor limită, acestea s-au petrecut în lunile de iarnă, iar pe ansamblu, valorile din 2017 sunt mai bune decât cele din 2016. Pe lângă traficul rutier, și cel feroviar sau aerian, sistemele de ardere pentru încălzirea locuinţelor şi birourilor, instalaţiile pentru producerea energiei termice şi groapa de gunoi de la Pata Rât otrăvesc aerul municipiului Cluj-Napoca.

Avem și un Plan de calitate a aerului

Potrivit Planului de calitate a aerului pentru Cluj (2016-2021), în aerul din Cluj-Napoca se găsesc particule în suspensie (PM10 şi PM 2,5), dioxid de sulf, monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd) şi nichel (Ni). Cel mai grav este că din cauza poluării, anual mor în medie în Cluj aproape 1.000 de persoane de boli cauzate sau asociate cu poluarea aerului.

Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului din Cluj-Napoca, experţii care au realizat Planul de calitate a aerului propun câteva soluții logice, dar mai greu de pus în practică. Printre acestea: realizarea centurii metropolitane, înnoirea parcului auto, izolarea termică a locuinţelor şi instituţiilor, stimularea locuitorilor să rămână în sistemul centralizat de termoficare.

Adică măsuri administrative, gen: centrale noi de cvartal pentru zonele unde nu este extinsă reţeaua de termoficare, atragerea de noi abonaţi în sitemul centralizat de termoficare prin aplicarea diferenţiată a bazei de impozitare în funcţie de metodele de încălzire a locuinţei, intensificarea controalelor RAR pentru identificarea autoturismelor a căror catalizatori şi ale căror filtre nu corespund normelor în vigoare, încurajarea populaţiei de a folosi mijloacele de transport public în oraşe şi municipii.

Pentru transportatori: încurajarea operatorilor de transport public local și judeţean în utilizarea autobuzelor, microbuzelor și autocarelor cu motorizări de generaţie nouă, hibrid, electrice, prin caietele de sarcină din cadrul licitaţiilor, verificarea întreţinerii la zi a aeronavelor de către operator, şi întreţinerea şi realizarea pistelor de biciclete.

Poluanți și surse de poluare

Pericolul din aer mai vine şi din colectarea necorespunzătoare a deşeurilor. Inexistenţa unui depozit autorizat de deşeuri la nivelul judeţului este o altă problemă majoră pentru mediu. În urma incendiilor repetate de la Pata Rât, unde misterioasa „mână criminală” incendiază deșeurile adunate cu vârf pe rampa provizorie, în aerul Clujului ajung particule în suspensie (PM10 şi PM 2,5), dioxid de sulf, monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd) şi nichel (Ni).

Particulele în suspensie sunt un aglomerat de particule provenind din deșeuri diferite, o mixtură complexă de substanţe organice şi anorganice. În asociere cu alţi poluanţi din aer, pot duce la apariţia unor efecte asupra sănătăţii omului, afectând aparatul pulmonar și cardiovascular, și putând determina chiar cancer. Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz generat de reacţia sulfului cu oxigenul, fiind apreciat astăzi drept cea mai dăunătoare substanţă chimică din aer, cu influenţă asupra plantelor.

Monoxidul de carbon este un poluant major al aerului urban, emisiile totale ale acestuia depăşind suma emisiilor tuturor celorlalţi poluanți; este asfixiant, o concentraţie mai mare de 0,1% în aer începe să fie dăunătoare, după o perioadă mare, iar o concentraţie de 1% este mortală după câteva minute. O concentraţie mortală de monoxid de carbon se poate acumula într-un garaj închis atunci când motorul unui automobil funcţionează circa 10 minute.

O altă otravă din aerul Clujului este benzenul, care acţionează asupra sistemului nervos central cauzând scăderea temperaturii organismului sub limitele normale şi paralizia centrului vasomotor. La contactul cu pielea exercită o acţiune caustică, producând leziuni grave, albicioase şi dureroase. Plumbul, arsenul şi cadmiul constituie o altă categorie de substanţe care afectează aerul clujenilor. Acestea pot afecta sistemul de formare a sângelui prin alterarea sintehemoglobinei şi micşorarea perioadei de supravieţuire a globulelor roşii.

Spre deosebire de alţi poluanţi, ozonul nu este emis de vreo sursă directă, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între poluanţii primari rezultaţi din arderea combustibililor, traficul rutier, diferite activităţi industriale, cât şi din surse naturale.

Ozonul troposferic este un pericol mai puțin cunoscut din aerul poluat. Dacă ozonul stratosferic protejează formele de viaţă de radiaţiile ultraviolete, în schimb, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este toxic, având acţiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii și ochilor, plus potenţial cancerigen. Ozonul are efect nociv pentru vegetaţie, determinând inhibarea fotosintezei şi producerea de leziuni foliate, necroze.

Efectele cunoscute ale poluării

Planul de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca(2016-2021) arată că poluarea din aer poate fi fatală pentru anumite persoane: „se observă că cel mai ridicat indice de mortalitate se regăseşte în cazul bolilor asociate şi poluării aerului: tumori, boli endocrine, boli ale aparatului circulator, boli ale aparatului respirator, malformaţii congenitale”. Raportul mai arată că bolile asociate poluării aerului sunt: tumorile, bolile endocrine, bolile aparatului circulator, bolile aparatului respirator şi bolile congenitale.

Foarte afectaţi de poluare, pentru toată durata vieţii, pot fi copiii şi tinerii, deoarece lipsa aerului curat nu permite plămânilor să se dezvolte la capacitatea normală. Plămânii se dezvoltă între 10 şi 18 ani, cu o perioadă de prelungire la băieţi. După ce ating capacitatea pulmonară maximă, funcţia acestor organe poate sa rămână stabilă până la vârsta a treia.

Capacitatea pulmonară scăzută (sub 80% din capacitatea normală pentru vârsta respectivă), va avea impact pe parcursul întregii vieţi a individului şi are efecte atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Ca efecte imediate, se pot înregistra răceli frecvente, iar pe termen lung, risc crescut de boli grave, respiratorii şi cardiovasculare.

Poluarea creşte nevoile respiratorii ale fetusului, astfel încât cei afectaţi sunt nevoiţi să respire de 48 de ori pe minut faţă de media de 42 de respiraţii pe minut a fetuşilor cu expunere scăzută la

Poluarea nu doar reduce durata de viaţă, ci afectează și fertilitatea, sporind riscul de avort şi schimbând dinamica populaţiei, prin influenţarea sexului bebeluşilor. Studiile au evidenţiat că poluarea scade eficienţa tratamentului de fertilitate cu 25%, la pacientele expuse, crescând riscul de naştere prematură, cu greutate mică şi malformaţii. Poluarea aduce și modificări ale sexului bebeluşilor, cu o incidenţă de 30% mai crescută a celor de sex feminin, la mamele expuse la poluare.

 

Advertisements

Lasă un răspuns